Crowdfunding-ul este impozabil in Romania?

Un client mi-a pus mai demult aceasta intrebare, care m-a lasat un pic masca. OMG, cine s-ar gandi ca ar fi impozabil crowdfunding-ul? Adica nu-s ca un fel de donatii, asa? Nu, chiar deloc! Iar daca proiectul de lege privind acest tip de platforme se va adopta, crowdfunding-ul in Romania va avea viata grea si birocratica.

crowdfunding lege

ASPECTE FISCALE

Crowdfunding-ul nu este egal donatie

Crowdfuding-ul este o metoda alternativa de finantare si iti da posibilitatea sa iti pui pe picioare proiectul/ideea prin colectarea de sume mici de bani de la un numar foarte mare de entuziasti (sa-i numim asa), investitori in proiectul tau, persoane carora le place ideea si doresc sa te sustina.

Aici intervine diferenta dintre donatie si crowdfunding. Acesti oameni nu te sustin pe gratis; le dai/promiti ceva la schimb. Desigur ca in limbajul comun, se foloseste termenul de crowdfunding si pentru acele strangeri de fonduri pentru care nu se ofera nimic la schimb, nici un beneficiu sau avantaj, si atunci operatiunea in sine devine o simpla donatie, iar cel ce obtine donatia foloseste o platforma pentru a-si populariza proiectul/actiunea.

Modalitatile de finantare sunt diverse, si fiecare aduce cu ele o problema juridica sau fiscala.

Implicatii fiscale pentru cei ce participa la operatiunea de crowdfunding

Trei parti sunt implicate in aceasta operatiune: cel cu ideea – beneficiarul finantarii, finantatorii – cei care sustin financiar proiectul si platforma – cea care ii pune pe cei doi in legatura si “tine banii” pana cand conditiile sunt indeplinite. De exemplu, daca nu se strange suma necesara, proiectul nu este finantat si banii revin investitorilor/sustinatorilor. Daca suma initiala este stransa si proiectul este finantat, dar esueaza, sumele sunt nerambursabile. Acest gen de conditii sunt stabilite la inceputul listarii proiectului pe platforma si sunt facute publice.

Platforma este doar un tert, care in schimbul serviciilor prestate incaseaza un comision, care de obicei este calculat ca procent din totalul contributiei obtinute de catre cel care listeaza proiectul. Dar acest tert, deoarece presteaza un serviciu, acela de intermediere si inregistreaza un venit, are obligatii fiscale. Pentru serviciile prestate, platforma ar trebui sa emita o factura fiscala catre beneficiarul finantarii, cel de la care incaseaza comisionul. Spun ar trebui, pentru ca in practica, unele platforme nu emit facturi fiscale ci pur si simplu scad din sumele incasate comisionul lor si vireaza catre beneficiarul finantarii diferenta. Cum isi inregistreaza ei venitul in aceste conditii, nu stiu, dar ceea ce stiu este ca pentru beneficiarii finantarii, deducerea cheltuielii cu acest serviciu este imposibila in lipsa unui document fiscal.

Pentru beneficiarii finantarii, lucrurile se complica, in functie de modalitatea de finantare aleasa. Daca s-a ales varianta in care la finalul dezvoltarii produsului/serviciului, cel care a finantat dezvoltarea primeste acel produs/serviciu la un pret preferential, sau chiar gratuit, atunci vorbim de o vanzare in avans, care trebuie inregistrata ca atare in contabilitatea beneficiarului finantarii. Astfel, sumele primite, devin venituri in avans si impozitate ca atare. Intervine aici si perspectiva TVA-ului, care trebuia sau nu colectat in functie de ce fel de entitate este cea care primeste finantarea (ONG, SRL micro, SRL platitor de impozit pe profit). 

In orice caz, daca proiectul este finantat si esueaza, iar sumele raman la dispozitia beneficiarului, acestea ar trebui tratate ca un venit impozabil, iar in functie de vectorul fiscal al entitatii ar fi impozitat ca atare, cu impozit pe profit sau pe venitul microinreprinderilor.

O alta metoda de finantarea poate fi cea a imprumutului, astfel beneficiarul finantarii inregistreaza in contabilitate sumele primite drept imprumut, cel putin pana la definitivarea podusului sau lansarea serviciului. Aici apare insa o problema fiscala distincta pentru investitorii care ar obtine un venit impozabil din dobanzi pentru care ar datora impozit si contributii sociale. Retinerea acestora ar trebui sa se realizeze la sursa, adica de catre beneficiarul finantarii.

Daca vorbim de posibilitatea fiecarui micro donator de a deveni asociat in entitatea finantata, prin achizitionarea de parti sociale sau de actiuni, aceasta operatie s-ar face cu respectarea legii societatilor comerciale. Textul legal este:

“Partile sociale, actiunile, obligatiunile care urmeaza sa fie emise trebuie sa respecte dispozitiile Legii societatilor nr. 31/1990 republicata.

Majoritatea interpretarilor acestei prevederi se refera la faptul ca fiecare asociat trebuie sa treaca prin procedura normala de cesiune de parti sociale pe care o face astazi orice persoana care devine asociat intr-o firma, ceea ce in prezent este practic imposibil, facand aceasta modalitate de finantare imposibil de utilizat in practica. De asemenea, cooptarea de asociati noi se poate face doar cu acordul asociatilor care detin  cel putin 3/4 din capitalul social, care iarasi pune probleme in practica.

O alta problema este art. 12 din Legea 31/1990, unde se specifica faptul ca un SRL nu poate avea mai mult de 50 de asociati, de unde s-ar intelege ca un proiect nu poate fi finantat in acest mod decat de maximum 50 de micro donatori din care scadem numarul initial al asociatilor deja existenti in societate.

ASPECTE LEGALE

Legislatie pentru crowdfunding in Romania

Ma gandeam ca politicienii nostri nici n-au auzit de crowfunding, dar sa se gandeasca sa-l legitimizese si prin urmare, sa-l impoziteze! Am avut o mare surpriza sa gasesc un proiect de lege in acest sens si o traducere in romana a conceptului. Proiectul de lege nr. 801/2015 – Proiect de Lege privind dezvoltarea finanţărilor participative (crowdfunding). Momentan proiectul este mort in Camera Deputatilor inca din mai anul trecut, dar avem o forma adoptata de Senat pe care ne putem da cu parerea.

Definitia finantarii participative (denumirea romaneasca pentru crowdfunding)

Finantarea participativa este definita ca acea operatie care indeplineste urmatoarele conditii:

  • investitorii sunt persoane fizice sau juridice care se asteapta sa obtina un profit in urma investitiei –  deci sumele de bani donate pentru a sustine un proiect fara a se astepta un profit/avantaj in schimb, nu se incadreaza aici, ba chiar sunt exceptate donatiile in mod expres, specificand-se faptul ca acele platfome care se ocupa de strangera donatiilor si sponsorizarilor nu sunt platforme de finantare participativa).
  • proiectele sunt initiate de dezvoltatorul de proiect care este persoana juridica – de aici rezulta clar faptul ca persoanele fizice nu vor mai putea initia astfel de proiecte si beneficia de o astfel de finantare, lor ramandu-le doar posibilitatea de a obtine fonduri din donatii si sponsorizari.
  • finantarea se realizeaza prin una din metodele: emiterea de parti sociale sau obligatiuni/actiuni, emiterea de titluri de creanta care dau dreptul la dobanzi. – nu se specifica nimic despre metoda de oferire in schimbul finantarii a produsului/serviciului in mod gratuit sau la un pret preferential, de unde deducem ca acest lucru nu va fi permis.

Conditii generale si dure pentru platformele de finantare

Proiectul specifica foarte clar faptul ca platformele vor trebui sa fie constituite ca societati comerciale, intr-una din formele prevazute de legea nr. 31/1990. Deci platformele constituite ca ONG-uri nu se vor mai putea numi de crowdfunding, nu vor mai putea desfasura aceasta activitate, si probabil se vor limita la strangerea fondurilor prin donatii si sponsorizari.

Suma maxima de fonduri colectate pentru fiecare proiect nu poate depasi 1 milion de euro, echivalent in lei la cursul BNR din ziua postarii proiectului.

Conditii de inregistrare a platformelor participative

Acest tip de platforme sunt obligate sa se inregistreze in Registrul  C.N.V.M  (Registrul Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare) prevazut in legea 297/2004 privind piata de capital, registru care este public, iar pana la inregistrarea in acest registru, plaforma nu poate nici o activitate de finantare participativa.

Printre numeroasele cerinte de inregistrare a unei platforme de finantare participativa sunt si unele de natura financiara, deloc de neglijat, cum ar fi ca societatea care detine platforma sa aiba un capital social de minumum 25.000 euro. Societatea care detine platforma trebuie sa aiba sediul social in Romania iar administratorul societatii care detine platforma sa aiba domiciliul pe teritoriul Romaniei.

Ce servicii vor avea voie sa presteze platformele

Sunt definite clar si limitativ serviciile pe care o astfel de platforma le poate oferi clientilor ei (clientii platformei fiind atat beneficiarii investitiilor cat si investitorii):

  • publicarea proiectelor de ce doresc finantare,
  • oferirea contactului direct dintre dezvoltatorii de proiecte si investitori,
  • colectarea sumelor de la investitori si virarea acestora care beneficiar sau dupa caz, restitutirea lor catre investitori.
  • asistenta cu privire la modalitatea de functionare a finantarii participative,
  • furnizarea de canale electronice prin care participantii sa poata vinde si cumpara titluri participative

Ce nu au voie sa presteze platformele participative

  • sa nu desfasoare activitati proprii firmelor de investiii, institutiilor de credit, institutiilor de emitere a monedelor electronice sau orice fel de activitate pentru care este necesara o autorizatie in acest sens;
  • nu pot face recomandari investitorilor asupra proiectelor, nu pot face publicitate sau comunicari comerciale, pentru proiectele postate, trebuind sa se limiteze doar a le anunta.
  • platfomele nu pot garanta dezvoltatorilor succesul in strangerea de fonduri

Conditii pentru beneficiarii crowdfundingului de acces pe platforme

Nici dezvoltatorii proiectelor, adica beneficiarii investitiei, nu mai au acces neingradit la aceste platforme. Mentionez aici doar cateva dintre conditii, cele cu impact major asupra celor implicati.

  1. Dezvoltatorul de proiecte trebuie sa fie inregistrat ca persoana juridica pe teritoriul Romaniei. Deci persoanele fizice nu vor putea beneficia de acest tip de finantare pentru proiectele lor. De fapt, nu se va mai face confuzie intre donatii si crowdfunding.
  2. Pentru ca un proiect sa fie publicat pe o astfel de platforma, dezvoltatorul proiectului trebuie sa depuna in contul colector al platformei, minim 5% din valoarea proiectului din fonduri proprii. Deci un dezvoltator nu-si va mai putea finanta in acest fel 100% din proiect.
  3. Nici un investitor nu va putea investi mai mult de 1000 euro in cadrul aceluiasi proiect pe aceeasi platforma si mai mult de 5000 euro in toate proiectele publicate pe acea platforma intr-o perioada de 12 luni.
  4. Atat platformele cat si persoanele fizice si juridice care desfasoara activitati prin intermediul acestor platforme vor fi monitorizate, controlate si sanctionate, daca e cazul, de A.S.F. (Autoritatea de Supraveghere Financiara).

Daca ar fi sa concluzionam toate aceste informatii, am putea spune ca daca legea crowdfundingului va fi promulgata in forma sa actuala va face viata grea spre imposibila tuturor celor care participa la procesul de crowdfunding. In opinia mea aceasta lege urmareste sa produca un cadru legal si fiscal strict pentru aceste si nicidecum nu este gandita sa incurajeze si sa sustina crowdfunding-ul.

5 Comment

  1. Luiza, mi s-a cerut si mie o opinie mai mult sau mai putin juridica oarecum in acest sens (desi ar fi mai degraba un soi de donatie, nu de crowdfunding) si anume: la barul X vine sa cante trupa Y (nici prea-prea, nici foarte-foarte, dar 8 romani din 10 intre 15 si 45 de ani au auzit de aceasta trupa chiar si fara a-i asculta vreun cantec). Eh, barul anunță pe fb si pe afis “suport artist 20 lei (facultativ)”. Adica, la intrare (sau la iesire sau la jumatea concertului sau pe drum spre toaleta sau spre tigarea de afara ca inauntru e interzis etc etc), cine vrea, depune la bodyguard intr-un borcan suma recomandata de 20 lei (sau mai mult, sau mai putin, cum doreste fiecare). La sfarsit, borcanul se da trupei. Cum facem sa fim legali in aceasta speta? Eu am propus o solutie sui-generis ca bodyguard-ul sa tina o lista sui-generis pe care sa se treaca toti “donatorii” si sa o predea pe proces-verbal alaturi de suszisul borcan, liderului trupei. Nu stiu insa cum ar privi ANAF sau divizia sa Antifrauda aceasta poveste….ce parere ai?

  2. Buna Luiza . Legea finantarii participative are ca scop reglementarea modelului de crowdfunding cu recompensa financiara ( acel crowdinvesting). Doar acesta, si-l regasesti intr-o forma asemanatoare legiferat si-n alte state ( ex. Franta, Spania,..) . In Comisia Europeana se analizeaza acest fenomen si nevoia elaborarii unei Directive. In 13 iulie in Parlamentul Europea , se va vota in grupul de lucru ECON cateva aspecte care influenteaza in mod direct aceasta industrie. In Romania , modelul de imprumut cu dobanda nu-i permis de catre BNR (deci legea vine si elimina monopolul bancar din finantari directe de sub 1 mil euro) iar modelul equity se aplica initiatorilor de proiect “societati pe actiuni”. Legea are scopul de-a deschide calea spre noi forme de finantare lasand in mod intentionat in zona nereglementata crowdfunding-ul de tip rewards ( de la donatie si pana la pre-sales )

    1. @mirel – iti multumesc pentru precizari; este un domeniu de interes si orice informatie care sa explice intentia legiuitorului e binevenita! totusi, fiscal, eu nu vad avantaje pentru cei ce doresc sa investeasca/sustina anumite proiecte, iar de autorizarea platformelor pentru crowdfunding, nu mai zic ca mi se pare au torizarea imposibil de luat pe aceste conditii din proiectul de lege; poate daca ai mai multe informatii si o viziune a acestui lucru putem aduce completari articolului sau sa scriem unul nou.
      Oricum, multumesc!

  3. Radu says: Reply

    Bancile si bursele de valori nu vor fi de acord cu acest crowdfunding pentru ca le mananca din cota de piață. Normal ar fi ca sa se poată oferi pentru atragerea de fonduri orice dorește beneficiarul. Eu am încercat să ofer pe o astfel de platformă indiegogo acțiuni pentru banii atrasi si mi-au interzis, spuneau ca nu poti sa oferi decat tricouri sau pixuri sau obiecte personalizate sau o vizită la fabrica pe care vrei sa o construiesti. Ori nimeni nu iti da bani pentru un tricou sau un pix. Ca sa imi atrag bani pentru abatorul de iepuri pe care am vrut sa il fac pentru crescatorii de iepuri oferind actiuni in schimb o platforma de crowdfunding nu ma poate ajuta deoarece bursele de valori nu le dau voie. E foarte complicat dupa părerea mea. Mie îmi trebuiau atunci 75000 de euro si nu am primit nimic cu toate că leam arătat planul de afaceri.

  4. plasmaticus says: Reply

    Deci dupa cum stiam, Elita face tot posibilul sa fie imposibil sa creasca nivelul de trai in Romania. Sunt chititi sa fim saraci.

Parerea ta conteaza!