Sus cu diacriticele

Din când in când mă încerca dorința de a scrie cu diacritice. Absolut toata lumea recomandă scrisul cu diacritice, dintr-un milion de motive și mă simțeam oarecum prost că ignor acest sfat. Am găsit pe net diverse motivații ale oamenilor care s-au apucat de scris cu diacritice. Eu am o singura motivație și anume faptul ca atunci când mă apuc de o activitate, îmi place să o fac bine, cât de bine pot eu. Din păcate, nu am găsit o altă explicație decât lenea pentru a nu scrie cu diacritice. Motivația asta cu lenea  se traduce de fapt în faptul că nu ne dăm silința, nu luăm ceea ce facem în serios. Iar eu vreau, cel puțin la ora asta, să iau blogging-ul în serios. În general tind să respect regulile pentru care nu găsesc un argument logic, un motiv valid de a le încălca.

De scris cu diacritice mă hotărâsem eu mai demult dar, în lipsa unor cunoștințe măcar minime despre cum funcționează wordpress-ul, nu reușeam să fac diacriticele astea să arate frumos în pagina.

Cu ajutorul colegului Florea Cristian (the wordpress guru), căruia îi mulțumesc tare mult pentru promptitudine și implicare, am reușit minunea: diacritice frumușele foc.

Ce să vă mai zic, că înainte scriam un post în 2 ore, acum cred că îmi va lua dublu. Dar din ce am citit pe diverse site-uri, majoritatea oamenilor se obișnuiesc în două – trei săptămâni.

Tot de dragul efectuării activității de blogging cât mai corect cu putință, am renunțat și la Office 2003 pe care îl adoram și dacă m-ai fi întrebat cu vreo trei luni în urmă, nu l-aș fi schimbat cu nimic de pe lumea asta. Dar uite ca am făcut-o în favoarea lui Office 2010. Marea schimbare se datorează funcției Auto Corect, care în sfârșit face și ea ceva util pentru mine. Până acum nu făcea decât sa îmi sublinieze cuvintele cu roșu sau verde într-un mod enervant, acum măcar îmi subliniază cuvintele cărora uit să le pun diacritice. Probabil că mai face și alte lucruri, dar rămâne să le descopăr pe parcurs.

Așa că de astăzi îngroș cu mândrie numărul bloggerilor care scriu cu diacritice.

Cu un singur lucru mă mai simt vinovată și anume cu faptul că nu pun sursa pozelor pe care le iau de pe net. Cum am spus într-un articol trecut, cel mai greu proces este să schimbi mentalitatea oamenilor. Cel mai greu este să schimbi rutina și să ieși din zona de confort pentru a face ceea ce este corect. Ceea ce crezi tu că este corect. Sper ca în curând, să acopăr și hiba aceasta, ultima după părerea mea. Dacă aveți altă părere, adică vedeți și alte lucruri pe care nu le respect și ar fi indicat, vorbiți și veți fi ascultați! 🙂