Luiza Daneliuc – contabilitate online

Protectia drepturilor de autor in mediul digital – la stadiul de wannabe

 

Traim intr-o societate in care amprenta comunismului se va mai simti inca vreo 20 de ani de acum incolo. Suntem obisnuiti sa ni se dea pe tava, nu sa luptam pentru a obtine, suntem obisnuiti sa avem acces la unele produse si servicii in mod gratuit si ni se pare strigator la cer sa platim un pret pentru asta.

Nu vorbesc de generatia bunicii, vorbesc de generatia mea. Mie de exemplu, mi se pare aiurea sa platesc pentru licenta de Windows, pentru un album de muzica sau pentru un film. De ce? Pentru ca le-am avut atatia ani pe gratis, pentru ca schimbarea mentalitatii unui om este cel mai dificil proces cu care m-am intalnit pana acum in viata. Takes time.

Orice schimbare de o asemenea anvergura necesita o viziune pe termen lung si cateva strategii pe termen scurt, aplicabile localizat si la obiect. Eu ma voi referi strict la solutii menite sa ajute detinatorii de drepturi de autor a pieselor muzicale, intr-un cuvant artistii, ca prin organismele de gestiune colectiva a ORDA (in cazul operelor muzicale aceasta fiind UCMR – ADA) atat sa isi protejeze aceste drepturi cat si sa isi incaseze drepturile cuvenite pentru folosinta operelor compuse de ei. Doarece cand spunem protejare, de fapt spunem faptul ca vrem ca toti cei care folosesc o creatie a noastra, sa plateasca pretul pentru aceasta folosinta.

Pe termen lung

Evident, solutia pe termen lung este educarea maselor. Cel mai sigur mod in care poti determina o persoana sa faca un anumit lucru este sa convingi acea persoana ca lucrul respectiv trebuie facut asa si nu invers. Iar aceasta tehnica iti va asigura si propagarea mesajului tau cu ajutorul entuziasmului fiecarei persoane pe care reusesti sa o convingi (unii ar zice ca asta-i definitia manipularii dar eu nu sunt de acord).

Cand vorbim despre educare, trebuie sa avem in vedere atat vechea generatie indobitocita de comunism, cat si noua generatie, nascuta cu Iphone-ul in mana. Educarea vechilor generatii are ca principal scop impiedicarea transmiterii de comportamente nocive noilor generatii: copiilor si nepotilor. Pe acest segment as incerca o educare in sens coercitiv, deoarece pe un comportament deja format cred ca ar da rezultate mult mai bune.

Cu noua generatie as avea o abordare educativa. Workshop-uri introduse in programa de la gradinita si de la scoala despre importanta respectarii proprietatii altui om si cointeresarea directa in aceasta problema. Despre cum si ei pot ajunge intr-o zi artisti si cum munca aceasta nobila, trebuie respectata si rasplatita. Despre cum inclinatia spre frumos, spre divin este un dar care trebuie cultivat si aparat.

Pe termen scurt

Pe termen scurt abordarea trebuie sa fie mai practica. Iar la capitolul asta, am cateva idei, deoarece in activitatea mea de zi cu zi (cea care aduce bani, nu asta cu blogging-ul) m-am lovit ocazional de problema colectarii drepturilor de autor pentru operele muzicale.

O prima sugestie ar fi sa modernizati modalitatea de relationare a organismelor de gestiune colectiva cu radiourile si mediile online. Momentan, toate radiourile ce doresc sa difuzeze piese aflate sub protectia drepturilor de autor, sunt obligate sa incheie un contract (denumit autorizatiei de licenta neexclusiva de utilizare a operelor muzicale) cu organismul de gestiune colectiva avizat de ORDA (in cazul operelor muzicale UCMR – ADA), prin care este autorizat sa difuzeze opere muzicale si totodata se obliga sa plateasca trimestrial o taxa procentuala in functie de veniturile obtinute din activitatea de radiodifuzare, venituri ce includ pe cele obtinute din abonamente, publicitate etc.

Sistemul acesta nu functioneaza din doua motive :

O a doua sugestie ar fi introducerea unui sistem de amenzi usturatoare si suspendarea dreptului de a emite (in cazul radiourilor), suspendarea site-ului si urmarirea penala in instanta a detinatorului (in cazul site-urilor ce distribuie opere piratate sau in cazul oamenilor care copiaza articlole si le prezinta ca fiind ale lor) inca de la prima abatere. Sunt foarte convinsa ca dupa ce trei – patru site-uri se vor trezi inchise peste noapte fara avertisment iar detinatorii urmariti penal, dupa ce cateva amenzi de marimea castigului pe doi ani din respectiva afacere vor fi date, cu alte cuvinte cand in cateva cazuri se va merge la extrem cu pedeapsa in scop de a da un exemplu, in scurt timp toata lumea va cunoaste valoarea proprietatii intelectuale, daca nu cu binele, atunci cu raul. Important este ca o va cunoaste. Si pentru ca tehnica functioneaza dupa modelul magarului cu morcovul, adica trebuie sa existe si o recompensa pentru cei ce urmeaza legea, pentru ca altfel tot romanu’ se va intreaba pe buna dreptate, de ce sa fie el mai fraier, poate un sistem de scadere a taxelor platite dupa un an sau jumatate de an de respectare a regulamentelor, ar fi un bun stimulent.

O a treia sugestie ar fi propaganda institutiei ORDA si a conceptului de drepturi de autor, pentru ca orice concept, mai intai trebuie inteles si cunoscut ca mai apoi sa fie respectat.

Permiteti-mi sa va dau si o a patra sugestie, poate un pic subiectiva. S-a demonstrat de-alungul timpului ca externalizarea serviciilor nu numai ca scade dramatic costurile dar creste productivitatea, sporeste rezultatele pozitive si micsoreaza termenul de obtinere a acestora.

Cu alte cuvinte, externalizati-va procesele legate de drepturile de autor de recuperat de la rau platnici.

In ceea ce priveste bloggerii

Pe site-ul ORDA am descoperit faptul ca fiecare modalitate de exprimare artistica are un organism de gestiune colectiva. Pentru scriitori exista  Operascrisa.ro care gestioneaza colectarea drepturile autorilor de opere scrise. Si cu toate acestea, in intelesul acestui organism, opera scrisa inseamna doar opera pubicata intr-o carte care detine un cod ISBN sau intr-o revista care detine cod ISSN. Intrebarea evidenta este : unde intra aici ceea ce scriu bloggerii? Unde intra ceea ce scriu jurnalistii care publica doar in editii online? Cine le apara lor drepturile?

In acest caz, ar fi trebuit sa incep poate articolul cu sugestia ca ORDA sa aprobe infiintarea unui organism de gestiune colectiva pentru operele publicate online. Este adevarat ca acest organism nu ar avea neaparat functia de monetizare a operelor publicate ci in primul rand ar avea o functie de recunoastere a noastra in mod oficial  ca autori ai propriilor noastre texte iar in al doilea rand ar avea o functie de aparare impotriva copierii, duplicarii, insusirii operelor noastre.

Si mai e adevarat un lucru: ORDA aproba infiintarea organismelor de gestiune colectiva, dar cineva trebuie sa ii ceara acest lucru. Si nu cred ca i-a cerut cineva pana acum lucrul acesta.

Mai multe amanunte pe acest subiect puteti gasi pe site-ul lui Florin Grozea,  noul Consilier al Directorului General ORDA.

Exit mobile version