Vreau o dragoste scurta

Vreau o iubire scurta. 

Pentru ca barbatii uita. Pentru ca barbatii se obisnuiesc, pentru ca barbatii nu au sacrificiul in sange, cum il avem noi.

Pentru ca stiu sa fie fermecatori doar la inceput, cand ii mana pasiunea, iar cand aceasta dispare, farmecul lor pleaca odata cu ea.

Pentru ca atunci cand sunt innebuniti dupa tine ar face cele mai minunate lucruri, tratament pe care tu, ca femeie, crezi ca il vei primi toata viata. Asta ne si face sa ii si alegem, nu?

Vreau o dragoste scurta ca sa nu-mi pierd si alti ani tarand dupa mine zdrentele parafuite ale unor amintiri concentrate in cateva luni de zile: lunile de inceput. Vreau o iubire scurta ca sa nu-mi mai vad zambetul murind cate 0,05 milimetri in fiecare zi, din cauza indiferentei lui.

Vreau ca totul sa se termine atunci cand el nu mai gaseste nebunia mea fermecatoare, vreau sa se termine inainte ca glumele pe care la inceput le gusta sa i se para proaste, vreau sa se termine inainte sa faca prima remarca negativa despre infatisarea mea.

Vreau o dragoste scurta, ca sa ma pot bucura de ea, si ca sa nu o inchei cu amintirea compromisurilor si nervilor. Vreau sa se termine cu aripi, chiar acolo sus in zbor, cand ii este cel mai bine. Vreau ca amandoi sa traim fiecare clipa impreuna stiind ca ultima este aproape si ca amintirile acestei relatii trebuie sa fie in cele mai frumoase culori.

Vreau o dragoste scurta, pe care s-o dau exemplu si pe care sa i-o bag pe gat individului alaturi de care o sa esuez pana la urma pentru ultimii mei 30 de ani, caruia sa-i spun cu mandrie: am cunoscut fericirea si asa trebuie sa fie.

Vreau, pentru ca e singura sansa de a avea o experienta curata, pe care sa nu o pateze egoismul, frustrarea, meschinariile fiecarei zi, frica si gelozia. Vreau ca ploaia de emotii de la inceput sa ude si sarutul de adio, vreau ca pana si scena despartirii sa fie romantica si frumoasa, sa pot scrie despre ea si sa imi stoarca o lacrima cand le-o voi povesti prietenelor.

Vreau o dragoste scurta, cu escapade, calatorii si experiente nebunesti, vreau sa plece din patul meu inainte sa nu-mi mai soarba fiecare cuvant, vreau sa dispara din viata mea inainte sa-l enerveze firea mea care l-a inceput il fascina si inainte sa ma enerveze ca nu pune capacul la pasta de dinti.

Da, vreau o dragoste scurta. Si-apoi voi scrie despre ea iar el va citi si va spune: ce femeie minunata am avut.

Si-n felul asta imi va iubi amintirea o viata, mult mai mult decat altul, care imi va toci incet aripile sufletului pentru urmatorii 30 de ani, in primii 3 sau 4 ani.

6 Comment

  1. Savas says: Reply

    Super articol…si spune asta un barbat 🙂

    1. Iti multumesc! 🙂

  2. Dan says: Reply

    Nu credeam ca o sa scriu aceste randuri, dar va convine sau nu, ati castigat un admirator. Ce ati scris aici m-a facut, fie si pentru un minut, mai bun.

  3. Andreea says: Reply

    M-ai facut sa imi doresc cu ardoare sa am parte de o dragoste scurta.

  4. Inreresant articol!

  5. da. eu am avut parte de asa ceva si ma hranesc si acum cu amintirile ce mi-au ramas. e ideal. de fapt ideal ar fi ca viata sa se compuna din una, doua, trei … dragoste scurte si frumoase. prost e ca nu toata lumea e in stare sa nu ramana cu resentimente si nu toata lumea e in stare sa termenine cand e totul frumos. noi am putut. si nu am ramas niciunul cu resentimente. si mai e ceva, cei mai multi dintre noi, tragem ca prostii de o relatie din care pana la urma sfarfsim cu aripile frante. numai ca, de cele mai multe ori intelegem asta prea tarziu 🙂 super articolul! 🙂

Parerea ta conteaza!