Intre timp, la apartament…

Stau in camera ce urmeaza a fi biblioteca apartamentului, in fata unui birou improvizat din cutiile in care am cumparat tapetul. Pe post de scaun serveste o galeata de adeziv de lipit parchet pe care am pus un sac de rafie alb.

Ma uit in jur si inca nu imi revin: dupa lupte indelungate cu diverse echipe de muncitori, dupa ce doua dintre acestea ne-au lasat balta, am reusit in sfarsit sa montez tapetul. Si asta intr-o singura zi. Toate cele 3 camere, cu tot cu nisele si grinzile si complicatiile despre care alti muncitori spuneau ca o sa dureze saptamani. O sa scriu un elogiu pentru firma care are o asemenea echipa si de altfel cea de la care am si cumparat tapetul.

birou improvizat-800
Birou improvizat

Acum muncitorii sunt in living si monteaza bagheta decorativa. Merge foarte incet dar este o munca de migala, drept pentru care m-am inarmat cu multa rabdare. Bagheta trebuie in prealabil data cu amorsa si vopsita, taiata, potrivita pe peretii strambi, lipita, umplut golurile cu silicon acrilic, apoi vopsita din nou cu a doua mana de vopsea. Dureaza!

Ma uit in jur la tapetul meu din biblioteca, de o culoare inchisa, puternica, nedefinita, un fel de maro cu irizatii aurii care se observa doar cand cade lumina dintr-un anumit unghi. Nimeni n-a avut incredere in culoarea asta puternica, ce avea sa inchida camera care are oricum o forma neregulata, ciudata, rotunda intr-un fel in care ar fi facut-o intuneacoasa. Imposibil, am zis eu, camera cu un intreg perete de geamuri n-ar putea fi niciodata intunecoasa. In definitiv o atmosfera sobra este exact ce am urmarit sa realizez aici in locul meu de relaxare, in camera care va gazdui o biblioteca ampla pana in tavan si un pian vechi si plin de amintiri, pe care imi imaginez ca o sa il cumpar de la cineva care l-a iubit mult si caruia sa ii promit ca va fi apreciat la justa lui valoare . Tot aici voi amenaja si un mic loc de citit si tot aici va fi si biroul meu,  de la care planuiesc sa imi scriu memoriile. Biroul va fi neaparat unul in ton cu pianul, pe care sa se vada urmele timpului si alte altor oameni care si-au scris gandurile sau au meditat la trecerea ireversibila a timpului. Pentru a crea o astfel de stare se impunea un tapet de culoare inchisa. Initial mi-am imaginat un grena sters dar cum se intampla de obicei, l-am zarit pe acesta si am stiut ca va fi perfect. Mai ales ca a fost perfect si pretul.

Imediat ce l-am montat, viziunea mea a capatat viata si toate piesele puzelului s-au potrivit perfect: maro-ul tapetului cu irizatii aurii, bagheta discreta vopsita intr-o culoare off-white, aceeasi culoare ca si tavanul. Toata lumea a laudat alegerea indrazneata a tapetului din biblioteca. Daca in living si dining am mers pe o varianta deschisa, safe, cu dungi in nuante de crem, iar in dormitor am ales ceva care aduce cu rozul pudrat dar doar intr-o anume lumina, deci tot ceva deschis si safe, in biblioteca am zis sa imi fac de cap si sa risc un pic.

Ieri a fost o zi a salturilor in viitor daca vreti, deoarece am realizat intr-o zi cat alta data intr-o luna. Am pus tapet in toata casa si am si cumparat parchet. De la achizitie la montaj mai sunt cativa pasi de urmat, dar in curand vom avea si acest lucru adaugat in marea schema a lucrurilor. Pe dupa-amiaza ii astept pe cei de la Leroy Merlin sa imi livreze cele 51 de cutii de parchet, adica 102 de mp. Ma bucur atat de mult ca exact cand am ajuns noi la faza aceasta au aparut pe piata si oferte de parchet stratificat sub 100 ron/mp. Noi l-am luat cu 75 ron/mp (mi-a placut mult culoarea) dar am vazut si cu 68 ron/mp (era o culoare mult mai deschisa, mai aproape de culoarea naturala a dusumelei). Mi se pare ca parchetul stratificat va intregi atmosfera pe care am incercat sa o redau si alaturi de tapet vor crea un spatiu cald. Am platit pentru livrarea expres 35 lei (in sectorul 1) si pentru manipularea pana in casa, am apelat la niste cunostinte mai vechi, care ne-au ajutat si cu debarasarea molozului. Pretul lor a fost de 150 ron. Stiu pare piperat, dar Leroy imi lua 200 ron pentru manipulare daca stateam la parter si 500 ron (!!!) pentru oricare din etaje. Pretul lor se calculeaza pe 100/kg si pe etaje.

Apropo de parchet, nu v-am povestit ce gresala imensa era sa fac referitor la acest capitol. La inceputul renovarii  mi-am imaginat toata casa alba. Peretii albi, usile albe, parchetul alb. Mi-am spus ca asa, pe un fond alb, imi va fi foarte usor sa decorez, ca absolut orice se va potrivi. Mi-am dat seama doar pe parcurs si doar cand am ajuns la faza la care sa imi imaginez mobila din casa de faptul ca mobila pe care mi-o doresc eu nu se potriveste de nici o culoare cu un parchet alb. Ba mai mult, mergand in diverse magazine, chiar am avut surpriza sa intalnesc o superba mobila stil expusa pe un parchet laminat alb, nu foarte departe de ceea ce doream eu sa cumpar. Oribil! Ma rog, gusturile nu se discuta, mie nu mi-a placut, era departe de imaginea pe care mi-o imaginam. Asa am ajuns la concluzia ca singurul parchet care isi are locul in casa asta este unul care imita parchetul vechi, masiv, lamelar. La pretul acesta nu am gasit nimic ce sa imite perfect, dar sunt multumita si de model si de culoare (de fapt o multitudine de nuante). De-abia astept sa il vad montat!

Sunt zile in care mi se pare ca mutarea in noua casa este just around the corner si sunt alte zile, ca acestea, in care pare undeva intr-un viitor foarte indepartat spre nu se stie cand. Mergem inainte.

Mai jos, cateva poze cu baghetele, rozetele si undeva in fundal, si cu o parte din tapet.

IMG_2137-800
Bagheta si tapet biblioteca
IMG_2139-800
Bagheta si tapet living
IMG_2140-800
Rozeta
IMG_2142-800
Rozeta

6 Comment

  1. Ema says: Reply

    Curand vei sta la propriul birou si o sa admiri cu fascinatie investitia facuta 🙂

  2. Ovi says: Reply

    ce tip de cornisa ati folosit pentru peretii strambi (material) ? Si eventual de unde ati achizitionat cornisele ? Multumesc

  3. DanC says: Reply

    Si noi așteptam sa ne mutam încurcând, dar la noi e infinit mai simplu… E bloc nou, iar finisajelele-am ales dinte-o gama destul de săraca, alegere ce a durat fix 15 minute. Va invidiez ca aveți timp, forte si mai ales tărie sa va dedicați cu atâta meticulozitate decorării viitorului cămin. Am amenajat pana acum 3 locuințe si nici una nu mi-a plăcut la final, so am angajat un designer, care mi-a propus parchet pe pereți … Am renunțat la idee si am acceptat un caminstandard la cutie… Visul era altceva, gen Grădina Icoanei, interbelic 4 metri etc dar nu e timp… M-a bucur nespus pentru voi, mi-am dorit toată viața un cămin așa cu i-l descrieti voi, sincere felicitări 🙂

    1. DanC iti multumesc pentru mesaj si pentru felicitari. Iti doresc sa fii fericit in noua ta casuta. Si eu am amenajat mai multe case decat ar fi normal intr-o viata si sincer sper ca asta sa fie penultima, ultima fiind cea in care ma voi retrage “la batranete”.
      Inteleg perfect ce vrei sa spui, niciodata nu e timp pentru nimic.

  4. Adda says: Reply

    Draga Luiza,
    Trebuie sa iti multumesc pentru toate articolele postate despre noul tau apartament. Mi-au inseninat ziua si mi-au redat speranta ca intr-o zi voi avea un camin asa cum visez. Caut de mai bine de un an un apartament asemanator cu al tau si cu fiecare zi simt ca sunt tot mai departe de a-l gasi… Sunt o iubitoare a apartamentelor interbelice care au un farmec aparte.
    Te felicit pentru achizitie si pentru munca depusa si iti doresc sa iasa totul asa cum ti-ai inchipuit. Sa fiti fericiti!

    1. @Adda, iti multumesc mult pentru comentariu, si tu mi-ai inseninat ziua. 🙂
      Sunt convinsa ca vei avea caminul pe care il visezi, sa stii ca nici pentru mine nu erau mari sperante la orizont dar intr-o zi, a devenit realitate.
      Iti doresc si tie numai bine! 🙂

Parerea ta conteaza!