Câteodată mă sperie să descopăr cât de aproape suntem de istorie, cât de la îndemână ne este trecutul, cu greșelile lui dar mai ales cu gloria și strălucirea de altă dată. Parcă trăim suspendați într-o bulă de plastic, fiecare în cartierul lui, în timp ce viața reală se desfășoară de multe ori la o aruncătură de băț, într-un plan paralel.

Conacul familiei Brătianu, la doar 100 de km de București povestește și astăzi oricui îi calcă pragul, despre clipele de glorie ale României și despre oamenii care au pus dragostea de țară mai presus de interesele personale. Sau care măcar au reușit performanța de a aduce la un numitor comun interesul tării cu cel personal.

Conacul Brătienilor se află pe un teren vast …

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Înconjurat de o grădină de flori …

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Și încă din depărtare Vila Florica, denumită așa în onoarea fiicei familiei Brătianu se ivește și ne invită să îi trecem pragul …

 

De la intrare ne întîmpină cu detalii de arhitectură specifice vremii …

 

Dar ce impresionează cel mai mult este biblioteca suspendată, o adevărată bijuterie …

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Dar care, după cum observați, acum este goală, deoarece în timpul ocupației comuniste, toată colecția de cărți a familiei a fost arsă timp de două săptămâni în curtea casei … dar ca să nu încheiem într-o notă tristă, Fundația Calea Victoriei, cea care organizează cu succes aceste ieșiri din tipul și spațiul în care ne trăim monotonia are în proiect să remedieze această problemă, într-un mod inedit, despre care poate vom vorbi altă dată …

Acum să ne îndreptăm atenția spre panorama superbă de care familia se bucura atunci când poposeau cu toții pe terasa de la etajul II al vilei …

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Și să ne închipuim măcar pentru câteva clipe cum trebuie să fi fost viața celor care au avut privilegiul să poarte dar au și îndurat povara unui asemenea nume de familie, cum a fost Brătianu.