Pompați în vene folk – veți fi drogați cu bun simț

folk you
Din public așa se vedea scena

Am ajuns la ediția a III-a a  Galei Folk You de vineri, 20 septembrie 2013, ce s-a desfășurat pe Strada Franceză în Centrul Vechi, din greșeală. De fapt, vroiam să mergem la Park(ing) Day, eveniment ce se desfășura pe o altă stradă tot în Centrul Vechi, dar cel puțin când am ajuns noi, pe la ora 19, nu se întâmpla absolut nimic acolo, era complet pustiu, toată lumea fiind plecată probabil, la concert.

Așadar, acest concert cu muzică folk, al cărui mesaj nu numai că ne-a salvat seara dar când am auzit acea muzică, acele acorduri și versuri care îți trezesc în suflet sentimente și în cap întrebări, n-a mai fost chip să mă clintească cineva din fața scenei. Sunt foarte comodă de felul meu, nu-s deloc genul hipiot, nu o să mă vezi prea des stând în picioare la un concert, motiv pentru care nici nu merg foarte des la asemenea manifestări.  Dar muzica asta … muzica asta este ca un drog, în sensul bun al cuvântului (dacă ar exista un sens bun al noțiunii de drog).

Din păcate, de muzica asta, care place atâtor oameni (acelor oameni care ar putea aduce o schimbare în România, dar nu o fac din cauză de blazare) nu te prea lovești în viața de zi cu zi. Folk-ul ar plăcea cu siguranță și „tineretului” dacă ar avea acces la ea. În schimb, suntem bombardați pe toate canalele cu tot felul de “hit-uri” – muzică de spălat pe creieri.

Denumirea asta –  muzică de spălat pe creieri – mi-a venit subit într-o dimineață când în drum spre birou, ascultam pentru a suta-mia-oară același post de radio cu muzică de proastă factură pusa pe repeat și am simțit o durere fizică în creier. Atunci am avut o revelație despre spălatul pe creieri al turmei și despre ținutul ocupat al creierelor mulțimii cu informație lipsită de conținut, de mesaj, de sensibilitate și de sens.

Dacă și de ce

Dacă s-ar pune un Florian Pittiș în fiecare dimineață la radio, probabil România ar mai avea parte de o revoluție sau măcar o răsturnare a Guvernului sau mă rog, măcar de o acțiune cu cap și coadă, cel târziu în decembrie anul acesta.

Dacă s-ar pune un Baniciu, un Mircea Vintilă, un Ducu Berți și iarăși un Pittiș (că-mi place mie cel mai mult) în Piața Universității, protestatarii nu numai că ar căpăta avânt și adepți dar le-ar da prin cap să aibă și un scop, niște revendicări și să-și aleagă un lider care știe să lege două cuvinte coerente.

Pentru că muzica asta îndeamnă la deșteptarea culturală a întregului popor din somnul cel de moarte al hit-urilor cu versuri despre “la mare, la soare”. Muzica asta explică generației McDonald’s ce-s acelea valori, ce-i acela un crez, de ce-i bine să ai un ideal dincolo de achiziționarea ultimului răcnet de telefon.

gala folk you 2
O altă poză din public

Știu, argumentul suprem este că cine vrea să asculte folk să-și pună un CD, cine vrea să nu se uite la știrile de la ora 5 să schimbe canalul. În argumentul acesta am crezut și eu o perioadă. Acum, nu mai cred. Problema intervine atunci când nimeni nu e pregătit să recunoască faptul că un popor, orice popor, dar mai ales poporul român este format din 99% oi și dacă ai noroc, o oaie cu potențial de câine ciobănesc. Iar dacă chiar ți-a pus Dumnezeu mâna în cap, o oaie cu potențial de cioban. Oamenii nu-s în stare să gândească pentru ei, merg acolo unde sunt mânați. Atât îi duce. De fapt, nu-i duce nici atât, ei merg cu valul. Ca la supermarket de Crăciun sau de Paște: este atât de aglomerat încât nu te mai poți deplasa în direcția raftului cu legume, gloata se înghesuie spre galantarele pline ochi cu carne (nu, nu-s vegetariană, doar vreau să trăiesc mai mult și mai bine).

La Gala Folk You de vineri a cântat și Vama, adică Tudor Chirilă. Acum, eu sunt mega fan Tudor Chirilă, deși de apelativele date “prostimii” care îl place pe Tudor Chirilă nu te spală nici Dunărea. Dar mie îmi place. Nu el neapărat, nu l-am cunoscut niciodată pe om și nici nu cred că voi avea ocazia. Îmi place ideea de el, ceea ce reprezintă, ceea ce cântă, ceea ce propagă. Cu toate acestea, prezența lui la această gală nu mi s-a părut potrivită, nu a avut nici o legătură cu mesajul galei, așa cum l-am perceput eu. Am stat cât m-au ținut picioarele, adică vreo 3 ore, iar apoi, cu părere de rău, l-am părăsit pe Tudor Chirilă în  mijlocul recitalului, parțial pentru că începuse să cânte niște melodii de pe noul album, mai rock, cu care nu m-am identificat foarte bine.

Despre Mișcarea de Rezistență pe scurt

Întreg evenimentul a fost pentru mine desăvârșit de un banner pe care scria “Mișcarea de Rezistență”. Atunci când l-am văzut mi-am închipuit despre acel mesaj că este motto-ul galei: mișcarea de rezistență prin cultură. Împotriva cui? Împotriva manelelor, împotriva nesimțirii, împotriva nepăsării, împotriva prostiei.

De-abia când m-am apucat de scris acest articol și am căutat ce-i această Mișcare de Rezistență, un slogan, vreun sponsor al galei sau vreo publicație, am aflat că există Asociația Mișcarea de Rezistență Marius Tucă (acesta fiind numele ei complet), este organizatorul Galei Folk You și are ca mesaj următoarele cuvinte:

“Aşadar, imbecilizarea poporului român continuă. Fără drept de apel, fără recurs, fără alternativă. Dintotdeauna. Prin manelizare, tabloidizare şi imbecilizare. Autorii trebuie să dispară, urmează era colectivizării informatizate, epoca nickname-urilor, secolul nimănui, evul lui neica-nimeni”. – sursa aici

Cel puțin la nivel de mesaj, Mișcarea de Rezistență și-a făcut treaba.

 

gala folk you 3
Pupitru de comandă al întregii gale

3 Comment

  1. Supărat sunt, Doamne, supărat! – ţi se potriveşte de minune în acest moment.
    Mă bucur că ai descoperit mesajul muzicii folk.
    Să-l popularizăm, deci, discret … aşa cum o fac de ani de zile ne-auziţii şi ne-mai-ascultaţii Mircea Vintilă, Mircea Baniciu ş.a.
    .. pe pământ avem de toate, şi mai bune, şi mai rele, bune-rele,…
    .. şi-nchisori şi libertate, şi-ar putea şi nu se poate… şi noroi şi stele!
    O zi minunată! 🙂

    1. Am descoperit muzica asta in copilarie, acum doar am regasit-o, sa zicem asa, prin intamplarea asta cu concertul. 🙂
      De ce am populariza ceva discret?

  2. […] sărit țandăra rău de tot! De ce? Dacă aveți răbdare citiți acest articol. Dacă nu, vă spun eu pe scurt: pentru că am auzit de ei prima dată la un concert de muzică […]

Parerea ta conteaza!