Making-of al interviului cu domnul Gheorghe Florescu – cafegiul

mircea pascu

Ce soare frumos de toamnă bătea în geamul taxiului în ziua în care m-am dus să-i iau interviu domnului Florescu, cafegiul! Aveam emoții destul de mari, deși mereu am pretenția că mă duc cu lecția învățată, atât cât pot eu să am pretenția că am acumulat într-o foarte scurtă perioadă despre această nouă îndeletnicire, jurnalismul, pe care o practic la nivel de amator, dar cu multă pasiune și încredere în mai bine.

Domnul Florescu, om de lume, obișnuit cu presa, ne invită în mica lui prăvălie care se mândrește cu nu mai puțin de primele zece cafele din lume. Ne explică despre cum nicăieri în Europa nu găsești în același loc primele zece cafele din lume, venite chiar de la producători, cu care are contracte directe. Fără intermediari! Ca să se poată bucura cât mai mulți oameni de o cafea bună, ține prețurile cât poate de jos.

Si e adevărat! Oameni de toate felurile, intră încontinuu în micuța prăvălie să cumpere cafea. Sunt clienți obișnuiți de-ai cafegiului și nu se sinchisesc de presă. Presa e mai mereu pe aici să îi ia interviu domnului Florescu. A scris și o carte, “Confesiunile unui cafegiu”, foarte apreciată la vremea apariției de criticii literari.

Dintr-o dată ușa prăvăliei se deschide și domnul Florescu exclamă:

–          Atențiune națiune! Din mai multe cauze, merită aplauze, domnul Mircea Pascu, fostul președinte FRF și  prietenul meu.

Îi face cunoștință cu ziarul, cu noi, se fac și poze. Un asemenea moment nu putea fi ratat și sunt convinsă că așa gândeam toți din acea cameră. Toți vroiam să avem poze unii cu alții. Atmosfera era de sărbătoare.

–          Băiete, dă-i bătaie! strigă domnul Florescu și țac, țac, suntem trași în poze.

–          Dumnealui (Mircea Pascu) este autorul caricaturii lui Pele, uitați acolo pe perete! Dânsul este și artist. Ce ziceți domnule, faceți o caricatură?

–          Facem domnule, cum nu!

Ad hoc se improvizează o hârtie și un creion, iar domnul Mircea Pascu, extrem de amabil și bucuros, realizează pe loc, două caricaturi, una din profil și una portret al colegului meu de la ziar.

Eu sunt complet impresionată omul din fața mea care vorbește așa frumos, care desenează spectacular, care a înveselit camera cu simpla lui prezență. Nu mă gândesc la el ca la fostul președinte FRF, ce știu eu despre fotbal? Și nici un vreau să știu. Dar despre omul care desenează și spune povești frumoase cu cafea, da, vreau să știu! Mă gândesc atunci că ce noroc cu colaborarea asta la ziar, așa mai cunosc și eu oameni deosebiți. Și mă gândesc tot atunci cum să fac să mai revin pe la domnul Florescu, că tare frumoși mai sunt oamenii pe care i-a strâns în jurul prăvăliei sale.

florescu cafegiul 1
Câteva din minunile dulci din prăvălie

Domnul Florescu nu pierde din vedere negoțul nici un moment și observă tot ce se întâmplă în prăvălie chiar dacă stă de vorbă cu noi. Din când în când mai apostrofează pe fata ce se ocupă de vânzări.

–          Avem client, avem client! Servește pe doamna!

Îl întreb și pe domnul Pascu despre cafeaua lui preferată, dacă tot eram la subiectul cafele. Altceva nu mi-a dat prin minte să-l întreb, pentru că am așa o tendință să mă blochez în fața cuiva care îmi face o impresie puternică.

–          Cafeaua mea preferată era Hawai, până s-a produs la Fukushima nenorocirea iar de atunci nu o mai beau. Acum beau Divin, dar având peste 79 de ani, beau o cafea pe zi și nu pe cea mai tare. Dar am garanția, certitudinea că beau un lichid energizant, digestiv. Cel puțin spiritual, mă ține treaz.

Am plecat din prăvălia domnului Florescu pentru că ne dădeau clienții afară. Oamenii veneau în valuri, valuri și am eu o bănuială că nu vin doar pentru cafea. Vin să se încarce energetic, chiar și pentru câteva minute. Aș fi rămas acolo o zi întreagă de vorbă cu domnul Florescu și cu domnul Pascu.

Trecerea de la lumea de poveste la cafegiului cu arome îmbietoare și povești despre Bucureștiul de altă dată la lumea “din afara prăvăliei” este bruscă și tristă. Gândul la omul acesta care este o enciclopedie de povețe și povești cu tâlc m-a urmărit multe zile după vizita mea în Piața Rosetti.

Vă invit să citiți în continuare și interviul cu domnul Florescu, realizat de mine, pentru Bună Dimineața, București!

Parerea ta conteaza!