Cum sa scrii cand nu stii despre ce sa scrii

Cum sa scrii cand nu stii despre ce sa scrii

Nu am decat un singur sfat pentru voi despre cum sa scrii.

Creati-va emotii. Emotii pozitive, emotii negative – you name it! Emotiile asternute pe hartie sunt calea cea mai sigura catre o scriitura interesanta.

In mod normal, fiind o persoana emotionala, aproape orice din jurul meu imi creeaza o emotie mai puternica sau mai superficiala. Evident, unele lucruri sau persoane au darul de a-mi creea tot timpul emotii, acest lucru fiind bun pentru scris dar mai putin bun pentru psihic, deoarece psihicul duce si el cat poate.

In unele cazuri, din pacate din ce in ce mai frecvent (o fi varsta?), lucrurile si intamplarile nu imi mai trezesc nici un sentiment, nici o emotie, nici o reactie. Imi sunt indiferente.

Si atunci incerc sa in creez emotiile singura. Bineinteles ca senzatia nu este la fel de autentica dar eu ma multumesc si cu acest surogat.

Cum cream emotii

Pentru mine cel mai simplu este sa ascult muzica. Un anume gen de muzica. Siropoasa, smiorcaita. Sau salsa si bachata. Am observat ca merge si mai usor cand ma uit si la videoclipuri in tip ce ascult muzica, ma transpune mult mai usor in poveste. Zicala cu fotografia care face cat o mie de cuvinte este adevarata.

O carte cu subiect bine ales, imi creaza o emotie puternica si pe termen lung. Se poate spune ca o carte sapa in mine intocmai cum un rau isi face albie printr-un munte.

O cearta, o suparare imi creeaza emotii, desi trebuie sa sa recunosc ca pentru a transforma un lucru negativ intr-o scriitura, iti trebuie un anume gen si cantitate de energie de care nu dispun intodeauna. Emotiile negative umane sunt de cele mai multe ori foarte intense si puternice, ceea ce poate fi foarte util unui scriitor daca stie cum si nu ii este frica sa abordeze acest fel de a produce un text de calitate.

O bucurie, cea mai mica bucurie se poate transforma intr-o postare. Un ou Kinder sau un tub de Bonibon. Sau serialul preferat.

Un sfat pe care l-am preluat de la o scriitoare pe care o admir foarte mult, este sa iesi in lume si sa traiesti cat mai multe experiente. Nu sta inchis in casa, in birou, in lumea ta. Iesi macar cu capul pe geam si uite-te cum trec oamenii si cum pica frunzele din copaci. Asta-i un sfat foarte usor de dat, mai greu de urmat.

Toate emotiile astea sunt menite ne scoata din starea de amorteala, din rutina si sa ne ajute creierul sa gandeasca. Pentru ca atunci cand n-ai idee despre ce sa scrii este pentru ca ai creierul paralizat, amortit, cazut in uitare (pentru cine a vazut Inception).

Nu am niciodata textul in cap format. Cateodata nici macar nu am formata prima propozitie. Am doar o senzatie care trebuie transpusa in cuvinte. Dar inchid ochii, imi las mintea sa hoinareasca si apoi scriu. Da, uneori scriu cu ochii inchisi pentru ca, ce sa vezi, in liceu am studiat dactilografia si stenografia, as fi o secretara de succes!  🙂

Asa scriu eu. Asa incerc eu sa scriu.

E adevarat ca pe alocuri mai merg pe la conferinte si scriu review-uri dar sa stiti ca si pe alea le scriu din suflet!

Disclamer : nu-s vreo profesionista in ale scrisului! Nu dau sfaturi, impartasesc cu voi experienta mea. Atat.

Follow:
Luiza Daneliuc

Blog despre viata unui contabil in Romania. O sa fiti surprinsi dar si contabilii sunt uameni. :)

Find me on: Twitter | Facebook

7 Comments

  1. 21 noiembrie 2012 / 11:10

    Emotia este un catalizator. Pe tine te stimuleaza sa scrii, pe altii ii impiedica si trebuie sa se reculeaga, sa gandeasca la rece si apoi sa scrie. Ideea ar fi sa punem pasiune in tot ce facem, si, deci, si in scris.

  2. 24 noiembrie 2013 / 00:31

    Mda, totul e să poţi emoţiona cititorii cu ceea ce te-a emoţionat pe tine. Emoţiile sunt personale, e drept, dar în chestiunile esenţiale reacţionăm cam la fel, fiindcă suntem oameni cu toţii.

Share your opinion with us:

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.