Blogul lui Maurice Munteanu

Am aflat de Maurice Munteanu si al sau blog la Digital Divas 2014. Asta din capitolul “ce poti invata util la o conferinta”.

De atunci i-am citit blogul aproape zilnic. Pentru mine este un fel de Harpers Bazaar romanesc – varianta tiparita, care mi se pare net superioara celei online.

Imi place nonsalanta cu care scrie articole despre produse de ingrijire exorbitante fara sa-si faca probleme ca nu-i ok pentru un barbat sa scrie atat despre cosmetice. Imi place ca scrie despre produse fara sa se fereasca sa le mentioneze numele. Poate le face reclama, nu-mi pasa, pentru ca sfaturile lui sunt foarte bune. Imi place ca scrie despre produse pe care in majoritatea timpului nu mi le permit, dar imi place sa stiu “what’s out there” in caz ca intr-o zi castig la loto.

Imi plac articolele lui despre design interior si ideile lui despre spatiile de locuit. Cu singura exceptie ca mie imi place sa am spatiu iar el traieste bine merci si in 45 de mp. O mica divergenta de opinie. ­čÖé Imi place ca vorbeste mereu si despre oamenii care locuiesc sau detin respectiva proprietate si imi permite astfel sa imi fac o idee despre personalitatea celui care a decorat, intelegand mai mult povestea din spatele imaginilor.

Imi place sa-mi pun castile si sa dau play melodiilor de pe site – doar 5 la numar dar bune- melodii frantuzesti sau┬á jazz, ┬ácare imi aduc o stare de liniste interioara pe care nu pot sa o simt decat intr-un restaurant fin unde se canta muzica live. Da sunt snoaba, va propun sa incercati si voi intr-o sambata, e misto!

Paranteza

Apropo, snob inseamna (conform DEX) –┬á(Persoan─â) care admir─â ╚Öi adopt─â far─â discern─âm├ónt ╚Öi cu orice pre╚Ť tot ce este la mod─â ori┬á┬áPersoan─â care admir─â ╚Öi imit─â f─âr─â discern─âm├ónt moda, manierele ╚Öi opiniile persoanelor din sferele ├«nalte. Ca sa cunoastem sensul de baza al cuvintelor pe care le folosim cu usurinta, cu aceeasi usurinta cu care spargem seminte in timp ce mergem pe strada.

Inchidem paranteza

Imi place ca foloseste cuvantul “bref” pentru a pune o concluzie, suna intr-un fel aristocrat.

Cand a scris acel articol (pe care nu il gasesc in acest moment pentru ca pe blog nu are casuta de “cautare”) despre cartea in care Plesu face afirmatia ca in blocurile din cartierele marginase “nu poti avea amintiri”, articol in care si-a exprimat dezaprobarea (elegant spus) am avut o puternica reactie contradictorie la adresa opiniilor lui(elegant spus!), in parte pentru ca imi place Plesu de mor, in parte pentru ca nici eu nu pot avea amintiri, acelasi fel de amintiri, intr-un bloc comunist dintr-un cartier marginas, asa cum am dintr-un bloc inerbelic din centru. Dar n-am stat mult departe de blogul lui, m-a recucerit rapid cu alte articole, unul dintre ele fiind cel despre Wes Anderson.

Ce cred ca-mi place la Le Projet D’Amour (in afara de numele frantuzesc) este faptul ca nu reprezinta o insiruire de informatii grupate pe diverse categorii. Blogul lui este o poveste. Si carei femei nu ii place o poveste buna?

Bai, n-am mai simtit nevoia sa scriu un post in care sa laud un blog sau un om. Dar Maurice Munteanu asta are darul ca pret de zece minute cat petrec pe blogul lui, sa ma faca sa uit unde sunt si sa ma teleporteze usor, extrem de usor in locurile de vis despre care scrie, multe dintre ele povestiri despre Bucurestiul de alta data.

PS: i didn’t put a picture because this article is all about words.

Parerea ta conteaza!