Animale de companie

cocker spaniel-500 Din seria “alte discuții de weekend”,  se vorbește despre ce animale am avut noi în copilărie. Eu povestesc prima.

– Când eram mică am avut un câine, un cocker spaniol auriu. L-am primit când aveam 10 ani și a trăit fix alți 10. Dormeam cu el în pat, mâncam din aceeași farfurie aceeași mâncare. Împărțeam chiar și ciocolata, iar ciocolata în copilărie era ceva destul de rar. Îl scoteam afară foarte des. Era foarte cuminte la început, dar exact așa cum se zice, pe parcurs a început să împrumute din personalitatea stăpânei și câteodată nu ne prea înțelegeam deloc. Dacă nu vroia să facă ceva, nu făcea. A, și trebuiai să îi vorbești frumos ca să nu te mârâie. Dar toanele astea le avea doar în în ultimii ani de viață, când era mai micuț era foarte cuminte și iubitor. Mă lingea pe față și pe mâini și eu îl lăsam deși stii bine că nu suport balele. Nu știu ce m-aș fi făcut fără el. Tu ce animal ai avut când erai mic?

– O broască țestoasă. Si un canar.

–  …

Părinți, vă rog eu, nu vă lăsați copii să îngroașe rândurile celor care au ca animal de companie un canar. Sau o broască țestoasă. Sper că înțelegeți ideea!

2 Comment

  1. Bogdan says: Reply

    N-am avut voie nici caine, nici pisica. Deci, pe cat de banal suna, eu am avut pesti cand eram mic. Nu toata copilaria, pentru ca era destul de complicat, la varsta aia, sa tina cineva minte sa curete acvariul. Deci s-au cam dus, totusi mi-au placut cat i-am avut.

    1. Ideea era ca mai ales pentru un copil singur la parinti, sa aiba un animal interactiv este foarte util din atatea puncte de vedere ca ar trebui un articol intreg, sau de ce nu, o carte scrisa pe tema asta.
      Pestii sunt draguti, si da, trebuie sa-i hranesti si sa le schimbi apa sa nu moara, dar totusi e altceva cand ai un caine, sau o pisica.

Parerea ta conteaza!